Cum ne obişnuim căţelul cu vizitele la veterinar?

Atunci când devenim proprietari ai unui mic ghem simpatic de blană, ultimul nostru gând este acela că s-ar putea îmbolnăvi sau că trebuie să îl obișnuim cu vizitele la medicul veterinar. Pentru a reduce stresul din timpul unei consultații medicale, este foarte important ca patrupedul să fie obișnuit cu diferite gesturi uzuale, de exemplu deschiderea gurii, examinarea urechilor sau a degetelor.

Dr. Anca Burian & Dr. Daniela Oros

Administrarea orală a medicamentelor la căţei

Desensibilizarea regiunii orale sau obișnuirea câinelui cu atingerea botului și deschiderea gu­rii sunt importante atât pentru a face consultul clinic mai confortabil, cât și pentru a uşura administrarea unor tratamente pe cale orală. La fiecare consult clinic, medicul veterinar trebuie să evalueze cavitatea orală, starea dinților, a gingiilor, timpul de reum­plere capilară, se examinează limba și cerul gurii, eventual și amigdalele. De asemenea, desensibilizarea este foarte im­portantă mai ales pentru ca­zurile în care trebuie administrate câinelui medicamente pe cale orală, tablete, siropuri etc.

Dacă nu a fost obișnuit cu acest gest, este foarte incomod, chiar traumatizant pentru un cățel ca un străin să vină și să-i „atace” boticul. Şi mai traumatizant este ca cineva să încerce fără nici un avertisment să-i îndese un medicament amar pe gât.

Din păcate, deseori auzim proprietari spunând că nu putem verifica dinții unui câine pentru că „nu se lasă” sau că preferă tratamentul injectabil în locul tabletelor, pentru că nu pot fi administrate patrupedului.

Orice tratament injectabil presupune o înțepătură dureroasă. Dacă situația medicală o permite, oricând este de preferat tratamentul oral în locul celui injectabil.

Așadar, desensibilizarea zonei orale este de preferat să fie făcută odată cu predresajul, în stadiul de pui, prin metode pozitive, pentru a evita eventualele asocieri negative care pot apărea. Însă, aceste exerciții pot fi începute la orice vârstă, căci un cățel poate fi dresat de-a lungul întregii sale vieți. Consecvența este esen­țială, orice reflexe condiționate sunt supuse uitării dacă exer­cițiile nu sunt reluate periodic.

Desensibilizarea presupune să-l convingem pe cățel că e bine să ne lase să-i atingem și să-i examinăm botul și gura. Acest proces presupune folosirea recompenselor, care constituie o metodă pozitivă de dresaj. Recompensele pot fi mâncare, afecțiune, jucărie sau un cuvânt-cheie (de ex.: „bravo”, „cuminte”), clicker, în funcție de tipul de dresaj.

Desensibilizarea folosind hrana ca recompensă

În prima etapă obișnuim câi­nele cu atingerile din zona capului, îl mângâiem sub bărbie, între urechi, pe lateralele botului. Fiecare atingere este urmată de un cuvânt, o comandă, la alegere. Avem astfel comanda „cuminte”, după care mângâiem câinele. La început îl mângâiem pentru o durată mai scurtă de timp, urmând ca apoi să creștem intervalul. Imediat ce am încheiat manopera îi spunem „bravo” și îi dăm o super-recompensă.

În etapa următoare obiș­nuim câinele cu manoperele de la nivelul cavității bucale. Trecerea se face atunci când câinele este deja obişnuit cu mângâierea pe cap, pe bot și sub bărbie. La început îl obiş­nuim să îi ridicăm buzele și să ne uităm la dinţi. Întotdeauna se va folosi înainte comanda „cuminte”. Câinele va fi lăudat cu „bravo” şi va primi re­compensă după fiecare exami­nare, chiar dacă este de scurtă sau de lungă durată. Du­pă această etapă urmează obișnuirea cu deschiderea gurii. Atunci când vrem să deschidem gura câinelui stabilim un cuvânt, o comandă, care va fi mereu aceeaşi, de exemplu comanda „A mare”, astfel câinele va asocia comanda cu gestul și va ști ce urmează. Palma mâinii stângi o aşezăm pe botul câinelui, astfel încât degetul arătător să fie în spatele caninului stâng, pe gingie, şi degetul mare este în spatele caninului drept. Cu un deget de la mâna dreaptă apăsăm pe incisivii inferiori, în timp ce ţinem fixat bine botul câinelui cu mâna stângă.

Momentul în care câinele deschide gura este lăudat cu „bravo” şi capătă recompensă.

În ultima etapă, după ce îi deschidem gura, îi punem o recompensă pe limbă și închidem gura. Îl lăudăm apoi cu „bravo” și mai primește recompense. Se repetă acești pași până când câinele este convins că examinarea cavității orale și administrarea de bobițe după deschiderea gurii reprezintă gesturi inofensive,  obținând chiar „ceva bun” la final.

Chiar dacă suntem norocoşii proprietari ai unor câini gurmanzi care poate că mănâncă tabletele de deparazitare singuri din palmă, este recomandat să fie obişnuiţi cu examinarea botului şi a cavităţii bucale.

Recompensele trebuie să fie delicioase!

Obișnuirea câinelui cu etapele expuse mai sus se face din aproape în aproape, cu pași mici, fără a-l brusca. Dacă pentru unii câini se poate ajunge la deschiderea gurii încă din prima zi de exerciții, pentru alții e posibil să fie nevoie de mai multe zile.

Este important să folosim mereu, clar, aceeași comandă pentru a spune câinelui ce urmează să facem. Această comandă are scopul de a atenționa câinele. Recompensa este esențială și trebuie să fie delicioasă, deosebită de bobiţele de la fiecare masă. Este recomandat ca patrupedul să primească aleatoriu, după un „bravo” spus cu mult entuziasm, fie două recompense, fie una, fie trei.

Chiar dacă suntem norocoșii proprietari ai unor câini gurmanzi care poate că mănâncă tabletele de deparazitare singuri din palmă, este recomandat să fie obișnuiți cu exami­narea botului și a cavității bucale. Din păcate, sunt situaţii când și acești gurmazi refuză cele mai gustoase recompense în momentul în care sunt bolnavi.

Vă dorim succes și cât mai puține tablete administrate!

Dr. Daniela Oros

Este medic veterinar la Cabinetul Multiserv Animalia din Floreşti, Cluj. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, promoţia 2009. Este pasionată de medicină comportamentală, dermatologie veterinară, snowboarding şi snorkeling. Timpul liber îl petrece alături de cele doua patrupede ale familiei, Bonnie, căţeluşa şi Kitty, pisica.

Dr. Anca Burian

Este absolventă a Facultăţii de Medicină Veterinară Cluj-Napoca, promoţia 2012. Este voluntar al Asociaţiei pentru Câini de Salvare Transilvania încă din anul 2011, iar din anul 2014 s-a alăturat echipei Multiserv Animalia, astfel combină cu succes cele două pasiuni, medicina veterinară şi dresajul canin. Are trei ciobăneşti germani, Lola, Ela şi Fester, un teckel, Jimmy şi o pisică, Hello-Kitty.